Obiectivele economiei sociale sunt:
a) consolidarea coeziunii economice şi sociale;
b) ocuparea forţei de muncă;
c) dezvoltarea serviciilor sociale.
Pentru îndeplinirea obiectivelor economiei sociale, entitățile economiei sociale realizează, în principal, următoarele activităţi de interes general:
a) producerea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări care contribuie la bunăstarea comunităţii sau a membrilor acesteia;
b) promovarea, cu prioritate, a unor activităţi care pot genera sau asigura locuri de muncă pentru încadrarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil;
c) dezvoltarea unor programe de formare profesională dedicate persoanelor din grupul vulnerabil;
d) dezvoltarea serviciilor sociale pentru creşterea capacităţii de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor din grupul vulnerabil.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină activităţile de economie socială prin:
a) recunoaşterea rolului întreprinderilor sociale prin acordarea atestatului de întreprindere socială;
b) recunoaşterea rolului întreprinderilor sociale de inserţie prin acordarea mărcii sociale;
c) dezvoltarea mecanismelor de sprijinire a întreprinderilor sociale de inserţie;
d) promovarea şi susţinerea dezvoltării resurselor umane din domeniul economiei sociale;
e) participarea la activităţi de economie socială prin colaborare în diferite forme, potrivit legii;
f) înfiinţarea de centre de informare şi consiliere în domeniul economiei sociale.
Potrivit Legii nr. 219/2015 privind economia socială, entitățile economiei sociale din România sunt reprezentate de:
– întreprinderea socială;
– întreprinderea socială de inserție.
Întreprinderea socială este persoana juridică de drept privat care desfăşoară activităţi în domeniul economiei sociale, care deţine un atestat de întreprindere socială şi respectă principiile economiei sociale.
Atestatul de întreprindere socială se acordă întreprinderilor sociale care dispun, prin actele de înfiinţare şi funcţionare, respectarea următoarelor criterii:
a) acţionează în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;
b) alocă minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare;
c) se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
d) aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8.
(Sursa: http://www.mmuncii.ro)
Comentarii recente